Îndrăgostiții se contopesc cu ritmul naturii, visează la fericire, se integrează peisajului cosmic.
00:05
Îndrăgostiții se contopesc cu ritmul naturii, vizează la fericire, integrează, se integrează peisajul cosmic.
00:10
Lun-atunci din codri iese,
Noaptea toată stă s-o vadă,
Zugrăveşte umbre negre
Pe câmp alb ca de zăpadă.
Şi mereu ea le lungeşte,
Şi urcând pe cer le mută,
Dar ei trec, se pierd în codri
Cu viaţa lor pierdută.
00:10
("Făt-Frumos din tei")
00:14
IPOSTAZELE IUBIRII
00:19
Reprezintă dorința arzătoare a poetului de împlinire a iubirii, visul rămânând nerealizat.
00:19
Reprezintă dorința arzătoare a poetului de împlinire a iubirii, visul rămânând nerealizat.
00:24
Floarea albastră
00:24
"Acolo-n ochi de pădure,
Lângă balta cea senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure."
00:33
("Floare albastră")
00:33
Mihai Eminescu vede iubirea ca pe un ideal care spune că omul este împlinit prin iubire.
00:33
"Pe cărare-n bolţi de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sărutări pe cale,
Dulci ca florile ascunse."
00:40
Iubita este percepută ca figură legendară, de basm, prin idealizare.
00:40
Luceafărul
A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărătești,
O prea frumoasă fată.
Și era una la părinți
Și mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinți
Și luna între stele.
